Marcel Ciolacu, despre TVA zero la alimente: „Nu cred că o să ajute”. Care ar fi alternativa

Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a declarat, luni, despre eventualitatea de a introduce TVA zero la alimente, pe fondul creșterii prețurilor, că alte ţări europene au luat alte măsuri pentru a gestiona situație, respectiv au plafonat preţurile la alimentele de bază.

Întrebat dacă mai ia în calcul introducerea taxei pe valoare adăugată zero la alimente, Marcel Ciolacu a răspuns că această varinte este analizată, însă nu este convins că o să aibă un impact pozitiv.

„O să se discute, nu cred că o să ajute TVA zero la alimente. Deja avem un TVA redus la alimente. Am văzut alte ţări europene că au luat alte măsuri, au plafonat preţurile la alimentele de bază, se pare că este mult mai bine”, a delcarat liderul PSD, la sediul partidului.

Se poate sau nu să se implementeze TVA de zero la sută

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirma, recent, referitor la solicitarea PSD privind TVA zero, că Ministerul de Finanţe trebuie să ne spună dacă se poate în Uniunea Europeană TVA zero. „Ştiu că se discută o directivă la nivelul miniştrilor de Finanţe ai Uniunii Europene prin care ar putea exista în viitor TVA zero pentru alimente. Ministrul de Finanţe care este mult mai updatat la nivelul miniştrilor de Finanţe ai statelor membre ale Uniunii Europene ar trebui să ne spună dacă se poate acest lucru sau nu se poate acest lucru. Eu sunt de acord cu orice schemă care ajută oamenii, din punctul nostru, al Ministerului Energiei”, spunea Virgil Popescu, citat de Hotnews.

Într-o analiză recentă, PwC, Daniel Anghel, partener și lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC Romania, detalia că România va avea posibilitatea să reducă TVA la alimente la 0% cel târziu anul viitor.

Noul sistem de TVA care le va permite statelor membre posibilitatea de a reduce cota de TVA până la 0% la anumite bunuri și servicii, printre care și alimentele, va fi adoptat în acest an și va putea fi transpus în legislațiile naționale, cel târziu în 2023. Astfel, normele UE privind TVA urmează să fie actualizate în prima parte din 2022, având în vedere că modificările au fost adoptate de Consiliul miniștrilor de finanțe ECOFIN și urmează să fie adoptate de Parlamentul European. Potrivit sursei citate, în prezent, legislația comunitară permite utilizarea cotelor reduse de TVA față de cota standard, dar fără a fi mai mici de 5%, pentru o listă de produse și servicii prevăzute în anexele directivei comunitare de TVA.

Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat recent că implementarea TVA zero la alimente contravine directivelor europene, iar România ar risca declanșarea procedurii de infringement. Ministrul a precizat că nu a avut o discuţie în Guvern pe marginea acestui subiect. Despre plafonarea preţurilor, ministrul afirma că măsura ar duce la dispariţia unor produse de pe raft, pentru că preţul de producţie al unor produse ar fi mai mare decât preţul de vânzare.

„Există oricând instrumentul de a plafona preţuri şi de a interveni în piaţă la modul acesta, de a fixa tu preţuri, de la Guvern, ceea ce nu e tocmai ideea unei pieţe libere şi ceea ce ar duce, sunt convins, în condiţiile de piaţă actuale, cu preţuri crescute la energie, la dispariţia unor produse de pe raft. În momentul în care preţul cu care tu produci este mai mare decât preţul cu care poţi să vinzi evident că nu vei mai avea niciun fel de motivaţie să produci şi să vinzi produsul respectiv, pentru că asta ar însemna să pierzi. Deci, mi-e greu să cred că…Vă aduceţi aminte că în primele valuri ale pandemiei se punea problema plafonării preţurilor la anumite medicamente şi nu s-a putut întâmpla, pentru că asta ar fi dus la dispariţia acelor medicamente din piaţă. E acelaşi lucru şi cu produsele celelalte”, a spus Dan Vîlceanu, citat de Agerpres.

Discuția privind plafonarea prețurilor la alimente a apărut și în prima etapă a pandemiei de COVID-19, în starea de urgență, în martie 2020, când parlamentarii PSD au depus chiar un proiect de lege în acest sens, care viza și prețurile la medicamente. „Se plafonează prețurile la raft ale alimentelor care fac parte din coșul minim de consum (…) după cum urmează: la prețurile de vânzare ale producătorului, adaosul maxim pe întreg lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul va fi de maximum 10%, pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării stării de urgență”, arăta proiectul de lege. Documentul, care nu a fost susțint de Guvern,  nu a ajuns la implementare.

Printre argumentele invocate Guvernul, condus la acea dată de Ludovic Orban, se număra și Art. 53, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi: „(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

În documentul guvernamental  se susținea că nu au fost prezentate argumente concrete în expunerea de motive a inițiatorilor

Măsură luată de Guvernul Orbán de la Budapesta

O țară care care a anunțat recent tva zero la mâncare este Polonia, după ce, în luna decembrie a anului trecut, țara a înregistrat o inflație anuală de 8,6%, cea mai mare creștere din ultimele două decenii.

Una dintre puținele țări europene care au plafonat prin lege prețul alimentelor de bază a fost Ungaria, iar, ca urmare, lanțul de magazine Lidl a anunțat că va raţionaliza din februarie vânzarea alimentelor de bază cu termen de garanţie de lungă durată şi ale căror preţuri au fost plafonate de guvernul ungar.

Pe 12 ianuarie, Guvernul condus de Viktor Orbán, a anunțat reglementarea prețurilor în cazul a șase tipuri de produse de bază: zahăr, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, pulpă de porc, piept de pui și lapte de vacă cu 2,8% grăsime.

Într-o analiză recentă privind impactul politicilor de control al prețurilor, realizată de CNN, economiștii citați spuneau că este o idee proastă. Specialiștii care se declară sceptici fac referite la concepte economice de bază. Ei susțin că plafonarea prețurilor încurajează companiile să producă mai puțin un produs, în același timp făcându-l mai atractiv pentru consumatori, oferta scade, cererea crește, ducând inevitabil la stocuri insuficiente.

Potrivit sursei citate, pe lângă Ungaria, și Argentin a mers pe calea plafonării prețurilor, în contextul alegerilor de la finalul anului trecut și după o creștere de 50% a inflației anuale, astfel că guvernul a înghețat prețul la peste 1.000 de produse pentru gospodării.

Și Reuters, într-o analiză cronologică  din aprilie 2008, și citată de Hotnews, economiștii avertizau că un control al prețurilor duce la distorsiuni ale pieței cum ar fi reducerea aprovizionării, deoarece descurajează producția, procesarea și comerțul intern.